BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS »

miercuri, 1 decembrie 2010

Padurea vesnic verde. (Dansul frunzelor)

Dimineata de toamna.Sovaiatoare, o frunza uscata incepe un basm.
"A fost odataa..." iar vantul o ingana, " a fost...".Increzatoare continua "a fost odata...", o alta frunza purtata de vant, ruginita de-atatea ploi a caror povara le-a purtat ii vine in ajutor " a fost odata ca niciodata.." dar se incurca si ea.Pluteau relaxate in vazduh, fiecare ar fi vrut sa continue povestea, insa vantul mereu le oprea si le purta printre crengile copacilor batrani.
-A fost odata..incepe prima frunza.
-A fost odata ca niciodata..adauga cealalta pe nerasuflate.
-A fost odata ca niciodata o padure vesnic verde, adauga o frunza abea cazuta dintr`un copac.
Vantul suiera melodios, ca o simfonie a frunzelor, iar greierii ascunsi prin iarba care se usca pe zi ce trece il acompaniau cu voiosie.
-O padure vesnic verde, unde copacii erau mereu infloriti, unde cerul era tot timpul senin iar soarele stralucea doar pentru a mentine verdeata padurii, adauga o frunza mai batrana.
-Fiecare fir de iarba era important, fiecare copac avea rolul sau iar in padure era o armonie de nedescris, povesteste o alta frunza aflata deja printre milioanele de frunze cazute pe pamant formand un minunat covor de frunze.
-Pasarile nu paraseau niciodata padurea vesnic verde, animalele erau pasnice si recunosctoare padurii pentru adapostul oferit, continua o alta frunza.
-Dar pana intr`o zi, se aude o voce groasa care nu semana deloc cu a unei frunze, ziua in care crengile copacilor se cutremurau, firele de iarba incercau sa se ascunda, animalele isi cautau adapost, frunzele susoteau intre ele iar greierii incetasera sa mai cante, a fost acea zi in care blestemul zanelor malefice s`a abatut asupra padurii vesnic verde, acea zi care nimeni nu credea ca va veni, povesteste un copac care parea ingrozit de cele petrecute.
Toate frunzele taceau, ascultau cu atentie cele spuse de copacul cel batran, il considerau cel mai bun povestitor, iar copacul continua.
-Aceste lucruri s`au intamplat acum foarte multa vreme, pe cand nici macar eu nu existam, insa stramosii mei au fost chiar acolo.Zanele malefice incercau sa distruga padurile din Tinutul Verde deoarece ele nu erau acceptate ca zane superioare.Planuiau sa distruga tot ce era verde si ele sa puna stapanire pe Tinutul Verde transformandu`l in cenusa si reconstruindu`l dupa bunul lor plac.Spiritul protector al padurii a incercat sa protejeze padurea prin fortele luminii, vantului si soarelui insa nu a reusit sa mentina verdetea padurii, frunzele ingalbenindu`se, soarele ascunzandu`si razele printre norii cenusii care isi faceau aparitia tot mai des iar iarba uscandu`se vazand cu ochii.Spiritul protector tanjea dupa verdeata pierduta, asa ca frunzele care erau intr`un proces de schimbare au decis sa o incurajeze pregatind un dans al frunzelor.La ceremonie, frunzele aurii au prezentat dansul lor pregatit pentru spiritul padurii numindu`l "Toamna".Spiritul protector a inceput sa zambeasca din nou si a reusit sa lupte impotriva zanelor malefice alungandu`le.Plecand, lucrurile aproape ca au revenit la normal, insa dupa foarte multa caldura, verdeata si frunze voioase aparea acea perioada sinistra in care copacii isi pierdeau podoaba.Numeau acest fenomen "Toamna".
Frunzele care ascultara aceasta minunata istorisire erau profund miscate, visau si ele la Tinutul Verde si la frunzele-eroi.
-Este o poveste adevarata? intreaba o frunza curioasa.
-Bineinteles, si s`a petrecut chiar aici, raspunde batranul copac.

0 comentarii: